AVIZ

referitor la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea și

combaterea violenței domestice

Analizând propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice (b487/16.10.2019), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.XXXV/5884/21.10.2019 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D947/22.10.2019,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri:

1. Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul includerii în sfera noțiunii de „violență domestică” a acțiunilor sau inacțiunilor intenționate de violență cibernetică.

Prin conţinutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunţa asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate.

2. Semnalăm că definirea noțiunii de „violență cibernetică” în cuprinsul Legii nr.217/2003 nu are drept consecință, „faptul că orice manifestare de violență cibernetică va avea același regim sancționator ca cel prevăzut în cazul violenței domestice”, așa cum se menționează în cuprinsul Expunerii de motive.

Precizăm că regimul distinct al faptelor care intră în sfera noțiunii de „violență domestică” este aplicabil numai în situația în care violențele se produc în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima, așa cum se prevede în cuprinsul art.3 din actul normativ de bază.

          Prin urmare, se impune reanalizarea și reformularea, sub acest aspect, a Expunerii de motive.

În acest context, semnalăm că, astfel cum sunt redactate, normele propuse pentru art.8 alin(3³) și art.9 alin.(3) la pct.3 și, respectiv, la pct.5, care vizează atribuții ale unor autorități în ceea ce privește violența cibernetică manifestată independent de violența domestică, nu au legătură cu actul normativ de bază, care are ca obiect de reglementare prevenirea și combaterea violenței domestice și, de aceea, trebuie eliminate din proiect.

De altfel, formularea propusă pentru respectivele texte nu este clară și previzibilă, întrucât se referă la „coordonarea împreună cu alte ministere în raport cu integrarea unei perspective de egalitate între femei și bărbați” (art.8 alin.(3³)) sau la „organismele aflate în coordonare” (art.9 alin.(3)), care nu sunt determinate în mod expres.

În plus, nici norma propusă pentru teza a doua a art.9 alin.(3) nu este suficient de precisă, întrucât se referă la „bugetarea” unor programe destinate „unei game largi de utilizatori” și nici nu este completă, întrucât nu prevede ce fel de „alfabetizare” este avută în vedere.

3. La partea introductivă a articolului unic, pentru corectitudinea informației juridice, expresia „nr.365 din 30 mai 2012” trebuie înlocuită cu sintagma „nr.205 din 24 martie 2014”.

4. Precizăm că, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, textele propuse prin proiect trebuie marcate prin inserarea în debutul lor  a cifrei articolului sau alineatului ori a literei corespunzătoare.

5. Semnalăm că partea dispozitivă a pct.2 este redată de două ori, astfel încât se impune eliminarea unuia dintre texte.

6. La pct.2, în ceea ce privește norma propusă pentru art.4 alin.(1) lit.h), semnalăm că referirea exclusivă la mesajele online instigatoare la ură „pe bază de gen” reduce sfera de incidență a noțiunii de „violență cibernetică”, întrucât exclude mesajele care instigă la ură din alte motive. Este necesară reanalizarea textului sub acest aspect.

          Pe de altă parte, este necesară reformularea expresiilor „orice altă formă de utilizare abuzivă a „Tehnologiei Informației și a  Comunicațiilor” și „pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail”, astfel încât să fie respectate cerințele de claritate și accesibilitate a normei, precum și rigorile stilului normativ.

7. Semnalăm că denumirile ministerelor care se regăsesc în textele propuse la pct.4 și 5 nu mai sunt de actualitate și trebuie înlocuite cu denumirile actuale, astfel cum rezultă din Hotărârea Parlamentului nr.22/2019.

PREŞEDINTE

dr. Dragoş   ILIESCU

Bucureşti

Nr.